Centrifuga apicola. Acest articol conține linkuri de afiliere. Pentru mai multe informații click aici

Centrifuga apicola inventata de Franz Hruschka. Seria personalități marcante continuă. Urmărește blogul meu pentru a afla mai multe informații despre pionierii din industria apicolă, cum au ajuns în acest domeniu și cum au contribuit la dezvoltarea acestei ramuri a agriculturi ce se ocupă de creșterea albinelor. Sper să te inspire poveștile acestor oameni de succes și să-ți ofere motivația necesară pentru a face primii pași în apicultură.

Centrifuga apicola. Personalitati marcante, Franz Hruschka

A fost un ofițer austriac / italian și apicultor cunoscut drept inventatorul extractorului de miere, invenție pe care a prezentat-o ​​în 1865 la Conferința apicultorilor din Brno.

Maiorul Franz Hruschka s-a născut la 13 mai 1819 la Viena. Și-a trăit copilăria în Cehia, Budejovice. S-a mutat cu tatăl său în 1827 la Graz, unde a urmat școala elementară și trei ani de gimnaziu. La vârsta de 14 ani a fost repartizat la Regimentul 19 infanterie Hessen-Homburg, unitatea cadetului din Graz. A studiat limba cehă și la școala de cadeți, profesorul său de limbă cehă a fost locotenentul căpitan Ondrej Krcek.

A absolvit școala de cadeți, după trei ani în 1836 s-a alăturat regimentului său, cu sediul la Viena. În câteva zile, a fost reasignat regimentului maghiar Bakonyi numărul 33, cu sediul la Milano. Mai tarziu a fost promovat de la gradul de cadet la cel de ofițer în 1840 și la gradul de locotenent în 1844. In anul 1848 s-a alăturat marinei și a fost promovat sublocotenentul navei.

Primește Crucea Meritul Militar pentru succesul său în timpul blocadei de la Venetia. În 1849, este promovat la gradul de locotenent al fregatei, iar în 1852 devine locotenent de navă.

În 1856, el părăsește Marina pentru a se întoarce în armată și este repartizat la Regimentul de infanterie Culoz numărul 31. Este promovat la gradul de maior în 1857 și comandă unitatea din Legnago, în provincia Verona. La 1 august 1865, se retrage din armată și se stabilește cu familia sa în Dolo, Italia. În anul următor, Regatul Lombardiei – Venetia se încheie, Venetia fiind transferată în Italia.

Cu un talent deosebit el și-a dedicat timpul liber și fondurile rare pentru construcția unui dispozitiv cu ajutorul căruia se poate desena peisajul, precum și chipul unei persoane rapid și precis.

Apicultura

Nu se stie clar anul când a început să se ocupe de albine. Ar fi fost dificil să se țină albinele cât a fost în armată din cauza deplasarilor frecvente. Franz avea albine în Legnago de care se ocupa fiica sa Marie.

El a declarat că a început să ofere cursuri practice și teoretice în 1863-1864. În 1867, în scrisoarea sa către Eichstätt Beekeepers News, el menționează că:” în ultimii doisprezece ani am avut o singură dată un sezon ca acesta … ” indicând că poate a început încă din 1856.

În 1870, au fost făcute reclame pentru reginele sale. Sunt descrise drept „albine frumoase și ușor de manevrat, garantate printr-un proces de selecție lung de 12 ani. Acest lucru ar pune programul său de reproducere începând din 1858.

Aspectul casei lui Hruschka din Dolo, din relatarile date de vizitatorii săi frecvenți este descrisă astfel: casa părea un pic cam ca un castel și în fața ei se afla o grădină mare. Partea interioară a grădinii se încheia pe malul râului Brenta, prevăzută cu garduri vii. Hruschka avea propria barcă pe râu și o folosea pentru a face naveta în centrul orașului.

Caile de acces din grădină erau ”căptușite” cu arborele de viță de vie. Pomii fructiferi se aflau pe alee. În grădină erau o mulțime de trandafiri și alte flori, restul era folosit ca grădină de legume. Stupii împodobeau grădina, erau asezati în trei grupuri principale, unele dintre ele erau împrăștiate în jurul grădinii.

Stupii erau orientati spre est. El avea propriul atelier, echipat cu instrumente pentru prelucrarea lemnului și a metalelor. Alături de el, avea o cameră suplimentară pentru a organiza cursurile de apicultură.

Hruschka era încântat că a atras atenția întregii lumi apicole deoarece Dolo se afla la doar o jumătate de oră distanță de Mira, locul unde Dzierzon a obținut primele albine italiene.

“Italia este foarte potrivită în special pentru apicultură. Spun mai ales, pentru că am în fața ochilor peisajul de unde au fost exportate primele albine italiene în Germania”

Spunea explicit în prelegerea sa de la Dolo din 1868

Contactele personale pe care Hruschka le-a stabilit cu cele mai importante personalități apicole la conferința Brno au fost parțial oprite din cauza războiului austro-italian și a războiului austro-prusac. Conferința de la Darmstadt urma să aibă loc în 1866, dar a fost amânată din cauza războaielor și nici nu a avut loc anul viitor.

Cu toate aceste Hruschka a fost ocupat. Stupina lui a fost creata pe rame, fagurii fiind astfel detașabili și a fost cu siguranță o școală bună pentru devotatii „vechiului ordin” (apicultură pe fagurii). Apicultura italiană era subdezvoltată. Hruschka caracterizează etapa actuală a apiculturii italiene drept

„plină de superstiție, prejudecăți nechibzuite și ignoranță totală”.

Hruschka

Din relatarile acestuia se spune că nu numai indivizi, ci grupuri întregi veneau la el pentru a vedea minunile noii metode; cei mai mulți dintre ei nu vazusera niciodată regina și unii dintre ei nici măcar nu știau cum arata trantorul. Uimiți s-au uitat la Hruschka care lucra fără niciun fel de echipament de protecție cu stupul deschis si le arăta partea inferioară a fagurelui cu regina care depune ouă. Curând apicultura italiană a fiert odată cu noua viață.

Inventarea extractorului de miere

In 1865, a inventat o mașină simplă pentru extractia mierii din fagure cu ajutorul forțe centrifuge. Centrifuga apicolă.  Anunțul a fost făcut la cea de-a 14-a Conferință a apicultorilor germani și austrieci de la Brno (acum în Cehia) desfășurată în perioada 12-14 septembrie 1865. Demonstrația și explicațiile au sigilat acordul.

Prima centrifuga apicola a fost construită de Bollinger producător la Viena. Proiectarea a fost finalizată probabil în iulie sau august 1865.

Potrivit acestuia, ideea de a folosi forța centrifugă ia venit atunci cand a vizitat prisaca într-o zi cu fiul său mic. Un fagure de miere a fost introdus într-o farfurie într-un coș și fiul său a început să se joace cu el învârtindu-l de frânghia atașată la mâner.

Beneficiile au fost enumerate după cum urmează:

-Viteza de recoltare mai rapidă

-Respectă calitatea mierii, în special în cantități mari

-Conservarea fagurelui pentru refolosire în stup.

Prima lui versiune de centrifuga apicola a fost o cutie simplă de staniu, cu fundul de pânză de sârmă și fund în formă de pâlnie. Un pahar a fost fixat în partea de jos pentru a colecta mierea care va curge în jos. Curând după aceea, paharul a fost înlocuit cu un simplu dop și s-a atașat o frânghie

Totuși, acest lucru s-a dovedit a fi un proces foarte lent. El a proiectat a doua versiune modernizată cu un cadru triunghiular ancorat la sol. Un arbore vertical a fost atașat la un fir orizontal de 12 metri lungime, cu găleata primei versiuni atașată la capăt.

O frânghie a fost înfășurată în jurul axului și trasă într-un mod similar ca un burghiu. Aceasta ar propulsa mierea spre exterior folosind forța centrifugă din cauza lungimii, viteza de extracție a fost semnificativ mai rapidă, dar dimensiunea mașinii a făcut ca funcționarea sa să fie greoaie.

În cele din urmă, a proiectat o centrifuga apicola mai mica , mai compacta, cu o manivelă de mână, roți pentru al manevra cu usurinta și o sfoară. Toate extractoarele de miere sunt un derivat al acestui model final.

Ideea extractorului a fost publicată în mai multe ziare apicole, reviste și mai multe versiuni au fost fabricate, vândute pe baza invenției sale. Ideea sa inițială a fost pur și simplu să sprijine fagurele într-un cadru metalic și apoi să-l învârte într-un recipient pentru a colecta mierea, deoarece aceasta este scoasa din fagure de forța centrifugă.

Asta însemna că fagurii puteau fi reintroduși într-un stup gol, fara a fi deteriorati, economisind albinelor o cantitate mare de timp și energie pentru reconstruirea lor. Această invenție unică a îmbunătățit considerabil eficiența recoltării mierii și a catalizat industria modernă a apiculturii.

1873 punctul de cotitură în viața lui Hruschka

Hruschka se foloseste de casa sa aflată în Palazzo Brandolin Rota, Veneția, pe care o transformă într-un hotel și închiriază camerele. Se crede că aceasta a fost cauza falimentului său din cauza posibilă a chiriașilor fără scrupule și a locației precare.

Ferma din Dolo este vândută în 1880 pentru a încerca salvarea întreprinderii, dar nu reușește. Casa este vândută la licitație, iar el se mută într-un loc închiriat în Palazzo Rizzi cu soția sa, vânzând totul. A devenit un singuratic tăcut, fără să plece nicăieri în ultimii șase ani din viață. A murit la 8 mai 1888 de angina pectorala în partamentul său, iar înmormântările sale au avut loc la 11 mai 1888.

„Au venit zilele triste ale bătrâneții, pline de deziluzii, de mari griji, de zi cu zi și de a nu se încheia niciodată lupta pentru propria ființă, care au fost ușurate doar de dragostea celor dragi, până când moartea i-a încheiat viața dedicată lucrării pentru alții. “.

Sursa citata: fhruschka.cz

Așadar iată că centrifuga apicola a facut posibilă utilizarea stupilor pe rame mobile si a facilitat munca apicultotului oferind control absolut asupra albinelor.

Extractorul de miere, stupul lui Dadant, Langstroth, toate acestea au facut posibilă obținerea unor producții mari de miere, au modernizat apicultura si odata cu ele omul a obtinut și mai multă cunoastere despre viata albinelor.

Lasă un comentariu, spune-ți parerea. Dacă găsești interesante informațiile pe care ți-le ofer mă poți răsplăti pentru asta click aici

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ţi-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share: