Sorturi de miere. Criterii de clasificare

Publicat de Mihai pe

Sorturi de miere si criterii de clasificare

    Sorturi de miere . Mierea face parte din alimentația omului din cele mai vechi timpuri. Dovadă fiind cel mai vechi document din Europa, un desen săpat în stâncă reprezentând un om care scoate miere din trunchiul unui copac înalt. Produs natural, mierea provine din nectarul florilor sau din sucul dulce de pe plante, strâns de albine și transformat în organismul lor și în stup.

     Mierea conține 75% glucoză, 17% apă și 8% alte substanțe. Aceasta mai conție și alte substanțe minerale, pe lângă glucoza ușor digestibil, sub formă de săruri și calciu, sodiu, potasiu, fier, mangan, clor, sulf și iod. Conține fermenți și diferiți acizi organici, vitamine etc.    

     Posedă o valoare calorică mare, 1kg de miere produce 3150 de calorii. Hipocrat un genial medic și filozof al antichității, folosea acum 2500 de ani mierea de albine în tratarea a numeroase boli. Medicina modernă utilizează mierea pentru tratarea cu succes a multor boli și anume: este folosită la tratarea ulcerului și a diferitelor maladii ale tubului digestiv, în bolile de inima și în tratarea bolilor sistemului nervos. Se constată că tratamentul cu miere restabilește somnul duce la dispariția durerilor de cap și atenuează stările de enervare.

     În tipul celui de-al doilea război mondial, în U.R.S.S. mierea a fost folosită pentru tratarea rănilor, constatându-se că mierea contribuie la cicatrizarea rapidă a rănilor care se închid greu. Toate acestea datorită proprietăților sale  bactericide și fungicide. Mierea poate fi conservată timp îndelungat . În 1923 a fost desoperita miere în piramidele egiptene de 3300  ani.

     Aceste proprietăți ale mieri erau cunoscute încă din antichitate și era folosită pentru conservarea cărni în timpul transporturilor lungi. Datorită calităților sale mierea nu trebuie să lipsească din almentația copiilor, a bolnavilor , a sportivilor și în general a tuturor oamenilor.

        Sorturi de miere. Criterii de clasificare 

– dacă mierea provine din necatarul unei singure specii de plante melifere atunci aceasta este încadrată în categoria de miere monofloră și poartă denumirea plantei respective (salcâm, tei, floarea-soarelui, ismă etc), și miere polifloră atunci când provine din amestecul de nectar de la mai multe specii de plante.

mierea de mană provine din sucurile dulci secretate de purici de frunze și alte părți ale pantelor.

-după metoda de recoltare mierea poate fi: miere în faguri sau în secțiuni (mierea ramne în faguri clădiți și capaciți) ; miere de la extractor (fagurii cu miere, fără puiet, au fost goliți); miere obținută prin presarea fagurilor care nu conțin puiet.

-după consistență mierea poate fi: fluidă (mai mult sau mai puțin transparentă), în funcție de cantitatea de apă din miere și temperatura mediului mierea poate fi mai fluidă, mai vâscoasă și miere cristalizată.

-după culoare: de la incoloră până la brun roșcată

    Gustul pronunțat acrișor aste un indicator care arata  faptul  că mierea a intrat în fermentație. Dacă se simte o iuțeala în gură înseamnă că mierea conține multă păstură. Mierea de calitate trebuie să întrunească proprietăți fizico-chimice și caracteristicile organoleptice specifice acestui produs.

     Datorită faptului că este deosebit de higroscopică, prinde cu ușurință mirosurile mediului înconjurător și dacă este încălzită foarte mult se distruge diastaza și fermentii ce-i conține. Pentru a obține miere de calitate se recomandă următoarele măsuri:

-recoltarea fagurilor cu miere din stupi poate începe atunci când mierea a ajuns la maturitate. Mierea ”coaptă” se cunoaște după căpăcirea de către albine a părții superioare a fagurilor. Limita admisă a conținutului de apă din miere este de 22%.

  Sorturi de miere. Înainte de a începe extracția  faguri cu miere se sortează, într-o parte se trec faguri noi de culoare deschisă iar în cealaltă parte se trec fagurii vechi mai închiși la culoare în care  s-a crescut puiet. Dacă faguri nu sunt sortati atunci se va obține o miere de culoare mai închisă datorită faptului că în fagurii vechi au fost crescute multe generații de puiet și în celule au pătruns coloranți care au înegrit fagurii și care pătrund în miere. Mierea închisă la culoare are o valoare comercială mai mică.

     Atunci când se extrage mierea de salcâm, prin sortarea fagurilor se obține miere superioară și miere de calitatea întâi. Dacă fagurii nu sunt sortati se obține miere de calitatea întâi. Din fagurii cu puiet nu se extrage niciodată miere. Indiferent de proveniență, mai toate sorturile de miere cristalizează. Cristalizarea indică faptul că mierea este naturală. Mierea falsificată nu cristalizează. Cristalizarea este influențată de temperatura și compoziția chimică a mieri.

    De exemplu mierea de mană cristalizează mai greu față de mierea provenită din nectar floral. Mierea cristalizează mai repede la o temperatura scăzută, mai ales dacă acest proces era deja început. În tot procesul de manipulare a mieri, de la recoltarea fagurilor din stupi și până ajunge la consumator se impune o condiție esențială și anume respectarea tuturor regulilor de igienă pentru că doar așa se obține miere de calitate superioară.

        Sorturi de miere. Mierea, determinarea greutății specifice acesteia

      Se ia un vas de sticlă cu gâtul îngust în care se toarnă un kg de apă cât mai precis cântărită, asta se face după ce i s-a luat tara vasului. Se notează pe gâtul sticlei nivelul până la care a ajuns apa. Se varsă apa se usucă bine vasul și se toarnă miere până semnul de pe sticlă.

    Mierea se lasă în vas până când toate bulele de aer ajung la suprafață. Dacă nivelul mieri a scăzut se mai poate adauga apoi se cântărește din nou. Se scade greutatea vasului fără miere și suma obtinută indică greutatea acesteia.

 Exemplu:

greutatea vasului gol- 325 g

greutatea vasului cu apă – 1325 g

greutatea vasului cu miere – 1727 g

greutatea specifică – 1402

(1727 – 325 = 1402)

                                                                                                                                                             Bibliografie: Cartea stuparului, Ed. Agro-silvica de stat, 1956 .

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ți-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share:

Aboneaza-te

* indicates required

Please select all the ways you would like to hear from Magazin apicol Videle:

You can unsubscribe at any time by clicking the link in the footer of our emails. For information about our privacy practices, please visit our website.

We use Mailchimp as our marketing platform. By clicking below to subscribe, you acknowledge that your information will be transferred to Mailchimp for processing. Learn more about Mailchimp’s privacy practices here.


Mihai

"Numele meu este Mihai. Sunt apicultor si fondatorul acestui website. Întotdeauna mi-a placut sa-l ajut pe tatal meu cu lucrarile în stupina. Sunt în misiune pentru a ajuta noi apicultori sa reuseasca si sa educ publicul prin continutul blogului meu. Daca esti în cautarea unei vocatii sau simti o chemare pentru acest domeniu de activitate te rog sa apesi pe butonul urmareste pentru a primi articole noi pe email.” Apicultura traditie si chemare

0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SiteLock
error: Content is protected !!