Miere de rapiță. Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată.

Acest articol conține linkuri de afiliere. Vom primi un mic comision daca alegi sa cumperi ceva prin linkul furnizat. Acest blog accepta sponsorizari si alte forme de compensatie. Pentru mai multe informații click aici. Unele linkuri  nu sunt de afiliere și duc către articole mai vechi.

Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Planta verde este un nutreț valoros, în perioada de înflorire având și importanță meliferă. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Este a treia cea mai mare sursă de ulei vegetal din lume.

Urmărește blogul meu, află mai multe informații despre creșterea albinelor, pionierii din industria apicolă, cum au ajuns în acest domeniu și cum au contribuit la dezvoltarea acestei ramuri a agriculturi.

Canola

Rapița – canola este o marcă înregistrată a unui hibrid de rapiță, inițial produsă și cultivată în Canada, în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Uleiul din semințe de rapiță a fost produs în secolul al 19-lea ca sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur. Uleiul avea un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produsă tocmai pentru a reduce această cantitate de acid, rezultând un ulei gustos bun pentru a fi consumat.

Conform Consiliului Canola din Canada, o asociație industrială, definiția oficială a canolei este „semințe din genul Brassica (Brassica napus, Brassica rapa sau Brassica juncea) din care uleiul trebuie să conțină mai puțin de 2% acid erucic.

Canola a fost crescută din soiurile de rapiță de B. napus și B. rapa la Universitatea din Manitoba, Canada, de Keith Downey și Baldur R. Stefansson la începutul anilor 1970, având atunci un profil nutrițional diferit de cel prezent. Canola a fost inițial o marcă comercială a Asociației de rapiță din Canada, iar numele a fost o condensare a „Can” din Canada și „OLA” care înseamnă „Ulei, cu conținut scăzut de acid”, dar este acum un termen generic pentru soiuri comestibile de ulei de rapiță în America de Nord și Australasia.

Schimbarea numelui servește pentru a-l deosebi de uleiul natural de rapiță, care are un conținut mult mai mare de acid erucic. O rapiță modificată genetic care este tolerantă la erbicid a fost introdusă pentru prima dată în Canada în 1995 (canola Roundup Ready). Un soi modificat genetic dezvoltat în 1998 este considerat cel mai rezistent la boală și la secetă până acum. În 2009, 90% din cultura canadiană era tolerantă la erbicide. În 2005, 87% din canola cultivată în SUA a fost modificată genetic. În 2011, din cele 31 de milioane de hectare de rapiță cultivate în întreaga lume, 8,2 milioane (26%) au fost modificate genetic.

Un studiu din 2010 realizat în Dakota de Nord a găsit transgenele cu rezistență la glifosat sau glufosinat la 80% din plantele sălbatice de rapiță naturale și câteva plante rezistente la ambele erbicide. Acest lucru poate reduce eficacitatea trăsăturii de toleranță la erbicide pentru combaterea buruienilor în timp, deoarece speciile de buruieni ar putea deveni și tolerante la erbicid.

Cu toate acestea, unul dintre cercetători este de acord că „populațiile sălbatice s-ar fi putut stabili după ce camioanele care transportau semințe modificate genetic și-au vărsat o parte din încărcătură în timpul transportului”. Ea observă, de asemenea, că rezultatele de canola modificate genetic, pe care le-au găsit, ar fi putut fi influențate, deoarece au fost eșantionate doar de-a lungul drumurilor.

În 2018, producția mondială de ulei de rapiță a fost de 25 de milioane de tone, condusă de Canada, China și Germania, ca producători de frunte, reprezentând împreună 44% din totalul mondial. Canada a fost cel mai mare exportator de ulei de rapiță din lume în 2019, transportând 3,2 milioane de tone sau aproximativ 78% din producția sa totală.

Continut

În ceea ce privește componentele individuale, uleiul de canola are un conținut scăzut de grăsimi saturate și conține atât acizi grași omega-6, cât și omega-3 într-un raport de 2: 1. Este bogat în grăsimi monosaturate, ceea ce poate reduce riscul bolilor de inimă.

Utilizările rapiței

În prezent există o cerere crescută de ulei de rapiță pentru hrană, biodiesel, sau nutreț pentru hrana animalelor. Nu trebuie să uităm faptul că industria biodiesel este în continuă dezvoltare, fiind în același timp și unul dintre marii consumatori de rapiță. De altfel, această industrie prelucrează aproape jumătate din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant mai economic decât motorina, biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice.

Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, ca fluid hidraulic. Paiele acestor plante pot fi utilizate la fabricarea plăcilor aglomerate.

În același timp, semințele conțin 42-48% ulei, utilizat atât în alimentația oamenilor, la prepararea unor margarine, cât și în industrie. Uleiul de rapiță este folosit în alimentația umană, fiind considerat un aliment foarte sănătos. Consumat în mod regulat, uleiul de rapiță are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge și are un rol esențial în buna funcționare a creierului. De asemenea, el contribuie la scăderea hipertensiunii, a nivelului de colesterol, la prevenirea formării cheagurilor de sânge pe artere și la diminuarea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare.

Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de proteine pentru animale. Planta poate fi utilizată și ca nutreț verde toamna târziu și primăvara devreme, deoarece din 100 kg semințe de rapiță se obțin 30-35 kg ulei și 50-55 kg de șroturi.

Zone favorabile pentru cultura de rapiță

Rapița se dezvoltă bine în zonele unde cad anual între 450-650 mm precipitații cu un maximum în lunile iulie-august, cu temperatura medie anuală de 7-10 grade Celsius, cu ierni fără geruri mari și cu strat de zăpadă suficient de gros.

În ceea ce privește solurile, acestea trebuie să fie profunde, mijlocii, bogate în humus și calcar, cu un pH de 6-7 și cu capacitate mare de reținere a apei. Cele mai bune producții se obțin pe terenuri aluviale și reavene, apoi în solurile din seria cernoziomurilor și a celor brun roșcate.

Zonele din țara noastră în care rapița întâlnește cele mai bune condiții de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului și Crișanei, centrul Transilvaniei, regiunile de silvostepă din sudul țării, sudul Dobrogei, jumătatea de sud a luncii Siretului. În aceste zone, cele mai bune rezultate se obțin pe soluri aluviale, reavene și acolo unde zăpada nu este spulberată.

Rapița: prețuri și cotații bursiere

Prețul semințelor este, în medie, de 400 de euro pentru tona de semințe de rapiță tranzacționate la bursa Euronext de la Paris, Matif. Prețul este influențat de marii producători, însă România nu se numără printre aceștia, așa că profitul fermierilor depinde în mare parte și de prețurile stabilite de statele cu o producție considerabil mai mare.

Rapița este o cultură ce poate fi foarte profitabilă, dacă luăm în calcul multiplele sale utilizări, însă este vital pentru cei care investesc în aceasta plantă să respecte particularitățile culturii și să o protejeze de riscurile ce pot apărea.

Miere de rapiță

Mierea de rapiță este un soi monofloral derivat din polenul și nectarul Brassica napus. Altfel spus, mierea de rapiță este rezultatul albinelor care polenizează concentrații mari de plantă de rapiță. Mierea în sine este identificabilă prin culoarea sa albă sau galben-untos și aroma ușor piperată.

De unde provine mierea de rapiță ?

Rapița este un membru al aceluiași gen care include napi, varză de Bruxelles și varză. De fapt, își ia numele din cuvântul latin pentru nap. Canola este un soi domesticit care conține un nivel redus de acid erucic dupa cum spuneam pentru a-l face mai sigur și mai util pentru hrana animalelor și consumul uman. În America de Nord, rapița este cultivată comercial în Alberta, Manitoba și Saskatchewan în Canada, precum și în Dakota de Nord și Minnesota în Statele Unite

Marea majoritate a culturilor din America de Nord sunt modificate genetic pentru o rezistență îmbunătățită la dăunători și pesticide. Rapița este cultivată și în Europa, în special în Germania și Anglia. Soiurile OMG au fost introduse și în Europa. Consumatorii ar trebui să examineze cu atenție eticheta de pe mierea de rapiță dacă achiziționarea mierii organice este importantă pentru ei.

Cum produc apicultorii miere de rapita ?

Pentru a produce miere de rapiță, apicultorii poziționează stupii / stupina în apropierea culturilor dense de rapiță. La rândul său, aceasta va permite albinelor să polenizeze în mod predominant și să extragă nectarul din rapiță, permițând mierii produse să aibă o concentrație ridicată de rapiță, considerând-o monoflorală. Desigur, producerea mierii de rapiță are atât avantaje, cât și provocări pentru apicultori.

Un avantaj al rapiței poate fi plantat toamna pentru recolta de primăvară și primăvara pentru recolta târzie de vară. Aceasta înseamnă că un stup poate produce două runde de miere de rapiță în fiecare an. Acest lucru este deosebit de atractiv pentru producători în lumina fluxurilor grele de nectar ale plantei de rapiță, care duc la producții de miere excepțional de mari. Deși există avantaje în producerea mierii de rapiță, există și provocări.

Apicultorii sunt conștienți de faptul că mierea de rapiță cristalizează rapid și poate fi dificil de extras. Le cere să urmărească atent stupii și să recolteze faguri de îndată ce sunt acoperiți. Odată colectati fagurii, mierea este de obicei extrasă într-o zi . Acest lucru se datorează mierii standard de rapiță care cristalizează în borcan în decurs de 3 până la 4 săptămâni.

Dacă nu este gestionat corect procesul, cristalizarea rapidă provoacă probleme de extracție, în plus, poate provoca probleme stupului. Spre deosebire de alte soiuri care cristalizează în fagure, mierea de rapiță poate provoca imbolnavirea sau chiar moartea albinelor dacă este singura lor sursă de hrană iarna. Din păcate, din cauza dezavantajului si a substantelor folosite la stropirea acestei culturi unii apicultori au renunțat la încercarea de a produce miere de rapiță.

Cum produc albinele mierea de rapita ?

De fiecare dată când prisaca este situata lângă o plantatie de rapiță, albinele vor produce miere de rapiță. În momentul în care albina recoltează nectarul de rapiță, acesta este amestecat cu o enzimă. Enzima însăși este cunoscută sub numele de invertază sau „enzima albinelor” si este secretată de glandele albinelor.

Când albinele se întorc în stup, acestea vor trece nectarul de rapiță pe care l-au adunat de la una la alta, amestecândul în continuare cu „enzima albinelor”, reducând conținutul de apă și transformând în miere. Apoi vor depune mierea de rapiță în celulele de ceară, dar în acest moment conținutul de apă va fi prea ridicat.

Pentru a reduce conținutul de apă, albinele își vor ventila cu ajutorul aripilor deasupra celulei de ceară. Făcând acest lucru, vor evapora o parte din apă. Odată ce au terminat procesul, mierea de rapiță va avea un conținut de apă sub 20%. Apoi celulele vor fi capacite cu ceara si albinele vor repeta procesul din nou.

Care sunt beneficiile mierii de rapiță ?

• Vindecarea rănilor și arsurilor
• Combaterea infecțiilor
• Ameliorarea simptomelor de răceală și tuse
• Poate coborî trigliceridele

Miere de rapiță vs Miere obișnuită

Majoritatea mierii de rapiță este vândută ca miere ”crudă”, acest lucru este esențial, deoarece mierea ”crudă” (neprocesata) are de obicei numeroase beneficii pentru sănătate care sunt reduse sau eliminate în timpul procesului de pasteurizare prin care trece mierea obișnuită. Pasteurizarea și rafinarea mierii tipice de supermarket se face înainte de ambalare pentru vânzare.

Acestea fac ca produsul să aibă un aspect mai atrăgător / mai clar din punct de vedere vizual, dar, din păcate, prin rafinarea imaginii sale pierde multe dintre beneficiile care fac mierea să fie specială. Acolo unde mierea ”crudă” este filtrată doar pentru a îndepărta bucăți de resturi, cum ar fi polenul, ceara de albine și părți de albine moarte, vine la voi plina de vitamine, minerale, aminoacizi, antioxidanți și substanțe nutritive, care, dacă ar fi trecut prin procesul de pasteurizare la temperatură ridicată ar fi eliminat toate vitaminele, mineralele si antioxidantii.

Când ar trebui să evitați mierea de rapiță

Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite consumul de miere și nu trebuie administrate niciodată copiilor cu vârsta sub 1 an. Acest lucru se datorează prezenței posibile a sporilor de botulism pe care sistemul digestiv subdezvoltat al unui sugar nu le poate suporta. Persoanele cu diabet, pre-diabetici și persoanele care suferă de tensiune arterială crescută sau scăzută ar trebui să se consulte cu un medic sau dietetician înainte de a consuma miere.

Miere de rapiță ca antiseptic

În comparație cu alte soiuri de miere , mierea de rapiță are un nivel relativ scăzut de activitate antibiotică. Cu toate acestea, poate fi utilizata extern pentru tratarea arsurilor și a bolilor de piele, deoarece s-a demonstrat că accelerează vindecarea rănilor, curăță și previne infecțiile. Nu s-a demonstrat că mierea de rapiță conține cantități suficiente de oxidază și catalază pentru a cataliza reacția care are ca rezultat peroxidul de hidrogen – ceea ce conferă unor soiuri de miere un efect antibacterian sau bactericid.

Recomadare cărţi apicultură
Albinăritul pentru începători
Albinăritul pastoral 
Bolile albinelor
Manual de creştere a albinelor
Creşterea albinelor în stupi orizontali
Iernatul albinelor

Pentru ce se folosește mierea de rapiță ?

Mulți apicultori își vând miere de rapiță ca miere cremă. Acest lucru îl face excelent pentru a o întinde pe pâine prăjită sau pentru a mânca chiar de pe lingură. Mulți oameni se bucură să mănânce doar pentru că le place dulceața moderată, intensitatea aromei și profilul unic de aromă. Desigur, lunga listă de beneficii pentru sănătate asociate cu acest soi îl face popular și din motivele enumerate. Pe lângă faptul că îl mănâncă din plăcere sau îl consumă pentru beneficii terapeutice, unii oameni îl folosesc local pentru pielea lor sau ca antiseptic local.

Este scumpa mierea de rapiță ?

Puteți cumpăra miere de rapiță 100% pură, organică, crudă dintr-o varietate de puncte de vânzare online. Pentru aproximativ 20 ron/kg de la apicultorii locali si 26 chiar 37 ron/kg din supermarket. Dacă vizitați magazinul local de alimente naturale sau piața fermierilor, este posibil să găsiți o ofertă și mai bună. Desigur, este mai ușor să găsiți un preț mai bun dacă vă aflați aproape de locul în care se cultivă rapița. Disponibilitatea sezonieră poate avea un anumit efect asupra prețurilor atunci când cumpărați local.

În concluzie atât rapița cât și mierea de rapiță au foarte multe întrebuințări fapt ce le ofera o valoare foarte mare pe piață. Am scris acest articol pentru a face publicul sa constientizeze originile mierii de rapiță, cum este produsa si la ce este buna. Totodata am vrut sa aduc mai multă informație despre rapiță pentru că este o cultură valoroasă cu multe întrebuințări.

Dacă ti-a placut acest articol te rog sa dai share, like si să lași un comentariu. Dacă găsești interesante informațiile pe care ți-le ofer mă poți răsplăti pentru asta click aici

Surse: https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/rapita-hibrizi-tehnologie-cultivare-fertilizare-tratamente.html  ,  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3074916/  ,  https://www.medicalnewstoday.com/articles/324966#other-types-of-honey  , https://www.healthline.com/nutrition/10-benefits-of-honey#TOC_TITLE_HDR_8  , https://www.canolacouncil.org/about-canola/  , https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapiță  

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ţi-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share: