fbpx
Anunțuri publicitare

   Acest articol conține linkuri de afiliere.Pentru mai multe informații click aici Unele linkuri  nu sunt de afiliere și duc către articole mai vechi. 

inmultirea familiilor de albine

     Înmulțirea familiilor de albine reprezită un obiectiv important pentru apicultor. Sporirea efetivelor duce la producții mai mari de miere, ceră, propolis, polen etc. Locul albinelor din punct de vedere zoologic este în clasa insectelor, ordinul Hymeopterelor (insecte cu aripi membranoase), familia Apidaelor, genul Apis , acesta cuprinde patru specii de albine:

     Apis dorsata (cea mai mare albină cunoscută) ,trăieşte în sudul Asiei, apoi Apis indică, Apis florea (cea mai mică albină şi în cele din urmă Apis melifera, specia cea mai răspândită de albine . Apis melifera este raspandită şi la noi şi cuprinde trei grupe geografice mari : albina meliferă europeană, albina meliferă africană şi albina meliferă din Orientul Apropriat.

      Valoare economică mare o are grupa albinei melifere europene care cuprinde următoarele rase: albina şură europeană, albina caucaziană de munte, albina galbenă italiană şi albina carnioliana. Primele trei rase sunt raspanadite ce toate continenetele iar în ţara noastră albina şură europeană. Perioada moderana în apicultură începe cu descoperirile lui P. I. Prokopovici inventatorul stupului cu rame mobile (1814) urmat de Dezierzon, Langstroth, Dadant, Root, inventatori stupilor care le poartă numele şi sunt răspândiţi pe toată suparfata globului.

VIAŢA FAMILIEI DE ALBINE

    Familia de albine este alcătuită din trei tipuri de indivizi: albinele lucrătoare alcătuiesc marea majoritate a populaţiei numărul lor variază în funcţie de anotimp, matcă, fiecare stup are o singură matcă şi trântorii în număr de câteva sute în fiecare familie de albine , în anotimpul călduros.

Caste

Inmultirea  familiilor de albine.

1 – albina lucratoare; 2 – matca; 3 – trantorul

       Albinele lucrătoare se recunosc uşor după talia lor mică, acestea sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca sau regina are corpul mai lung decât al lucrătoarelor (20-25mm) , capul mic şi abdomenul foarte dezvoltat , este singura femele fecundă din stup. Trantorii sunt mult mai mari au un aspect masiv capul cu ochii mari, abdomenul gros şi îndesat. Aceştia sunt masculii care fecundează matca.

Inmultirea  familiilor de albine.

Dezvoltarea pe zile a oului de la depunere pana la capacire

Înmulțirea familiilor de albine

     Albinele au o viaţă scurtă, în sezonul activ pirmavara şi vara , albinele trăiesc 35-40 zile. Albinele care ies din celulă toamna vor trăi până la 6-9 luni. Matca depune ouă neîntrerupt din primăvară până toamnă târziu pentru a înlocui pierderile zilnice şi a spori numărul albinelor. Matca, trantorul şi albina lucrătoare trec prin trei stadii de dezvoltare: ou, larva şi nimfă. În prima zi oul stă în celul vertical, a doua zi se înclină puţin pentru ca a treia zi să fie culcat complet pe fundul celulei, albinele doici depun în celul lăptişor ,produs de glandele lor salivare , învelişul oului se înmoaie şi din el iese larva.

   Primele trei zile larva este hrănită de albinele doici cu lăptişor. La sfârşitul celei de treia zi acestea adaugă miere şi păstură , în a patra zi larvele sun hrănite numai cu un amestec de miere păstură şi apa. În ziua a şasea larva se întinde în lungul celulei cu capul spre deschidere , nu mai este hrănită iar albinele astupă celula cu un căpăcel poros de ceară. În interior larva ţese o gogoaşă iar în ziua a 14-a de la depuerea oului se formează nimfa, urmând ca în ziua 21 să iasă albina lucrătoare.

  Stadiile de dezvoltare diferă pentru cele trei categorii de indivizi. Celulele în care se dezvoltă mătcile sunt mai mari , au formă de ghindă, clădite pe faguri cu gura în jos, acestea se dezvoltă din acelaşi ouă ca şi albinele lucrătoare. Larvele de matcă primesc tot timpul stadiului larvar lăptisor de la albinele mai tinere.

Durata stadiilor de dezvoltarea pentru cele trei categorii de indivizi

Stadiul de dezvoltare

Matca

Albina lucratoare

Trantorul

Durata in zile

Ou

Larva

Larva capacita, prenimfa si nimfa

3

5

7

3

6

12

3

6

14

Total

16

21

24

       Schimbul de faguri cu puiet între famliile de albine puternice și  cele slabe nu reușeste sa mentină echilibrul decît pentru  o scurtă perioadă de timp. Mătcile hrănite bine în timpul culesurilor de întreținere  ce apar în a doua jumătate a primaverii și regimul de căldură creat de apicultor asigură o buna dezvoltare a familiilor.

Roirea artificială prin stolonare

       Formarea de familii noi, folosind roirea artificială prin stolonare este una din cele mai ușoare metode de înmulțire artificială a familiilor de albine. Astfel este asigurată sporirea producției de miere și ceară prin menținerea în stare activă a familiilor puternice. Familia care acoperă în total nouă rame (șapte cu puiet și doua cu miere și păstură), se consideră puternică și predispusă la roit.

    Pentru formarea de familii noi se procedează asftfel: din fiecare familie puternică, predispusă la roit, se ridică la fiecare 7-8 zile 1-2 faguri cu puiet capacit și albinele care îi acoperă având grijă să nu fie ridicate mătcile familiilor de bază. Cu acești faguri se formează roișori  cu două rame cu puiet și două rame cu miere și păstură. Familiilor nou formate li se dă o matcă împerecheată sau o botcă căpacită. Dacă familiile nou formate întîrzie în dezvoltare se mai ajută cu albine tinere și puiet căpacit de la familiile de bază.

Roirea prin stolonare cu mătci împerecheate

       Se practică de primăvara pînă toamna. Această lucrare se face într-o zi călduroasă și liniștită: din 2-3 familii puternice se ridică 2-3 rame cu puiet căpăcit si albinele care îl acoperă și se adaugă de o parte și de alta  cîte o ramă cu miere și păstură. Dacă albinele nu acoperă ramele cuibului în familia nou formată, mai pot fi scuturate 1-2 rame cu albine de la alte famili puternice, cu atenție să nu fie ridicată și matca familiilor de unde s-a luat albine.

       Urdinișul se strîmtează lasînd loc doar pentru circulația a 1-2 albine. Seara li se dă cîte o matcă împerecheată în colivie, care trebuie să aibă orificiul de ieșire umplut cu șerbet de zahăr sau o foiță de ceară. Dupa 24 de ore se înlătură colivia din cuib, dacă între timp matca a fost eliberată de albine. Cînd această metodă se practică toamna roii se formează mai puternici, prin ridicarea de rame cu puiet de la mai multe familii puternice.

Roirea artificială prin divizare

       De o parte și de alta a unui stup cu familie puternică se aduc doi stupi goi. Se împart fagurii cu albine, puiet și provizii și se trec în cei doi stupi fără a ține cont în care stup a fost trecută matca. Stupul golit se înlătură, albinele culegătoare se împart aproximativ egal la cei doi stupi. Această lucrare se execută în timpul zilei. Seara se dă familiei rămasă fără matcă o matcă împerecheată sau neîmperecheată ori o botcă căpăcită.

   Familia fără matcă se cunoaște după neliniștea albinelor. În următoarele zile stupi se distanțează treptat  pînă vor ocupa locurie definitive pe vatra stupinei. Dacă albinele culegătoare înclină să populeze mai mult  o familie, stupi se miscă în așa fel pînă se observă aceeași circulație la ambele familii. Perioada favorabil pentru utilizarea acestei metode este atunci cînd familiile sunt predispuse la roire dar nu trebuie să se aștepte pînă la intrarea lor în frigurile roitului.

Roirea artificială prin mutație

          Se scot 1-3 faguri dintr-o familie puternică. Faguri cu puiet si albinele ce-i acoperă și matca. Se trec într-un stup nou. Cuibul noi familii se completează cu faguri clădiți de o parte și de alta a ramelor ridicate din familia puternică și se așează pe locu familiei puternice roite. Stupul vechi se duce în ală parte a stupinei.

       Albinele culegătoare și cele ieșite din familia puternică mutată pe locul nou, vor popula în curînd roiul. În seara aceleași zile se va da o matcă sau o botcă familiei roite care vor fi primite usor de albinele tinere. Roirea artificială a famililor de albine are nenumărate avantaje și este de preferat înaintea roirii naturale, aceasta constituind un factor din cele  mai importante în sporirea productivității stupinelor.

Roirea artificială intensivă  simplificată

           Baza acestei metode de roire constă în provocarea frigurilor roitului la la 1/3 din familiile de bază și utilizarea botcilor crescute de ele pentru formarea roiurilor prin stolonare. Începând din primăvară familiile din stupină se împart în două grupe:

 a) O grupă destinată înmulțirii de aproximativ 1/3 din numarul familiilor din stupină;

b) Grupa familiilor de producție, acestea sunt si familii ajutatoare ale celor destinate înmulțirii, formată din restul de 2/3 a numarului familiilor din stupină;

            Familiile din grupa de înmulțire sunt alese în asa fel încât acestea să aiba calități deosebite pentru prasilă: produc multă miere și ceară, sunt rezistente la boli, blînde , rezistente la iernare etc. Fiecare familie de bază din grupa de înmulțire va avea repartizate două familii ajutătoare. Cînd afară timpul este frumos și familiile ocupă bine 7-8 faguri din care 5-6 sunt cu puiet, atunci se întăresc familiile destinate înmulțirii cu cîte doi faguri cu puiet căpacit si albinele de pe ei, cîte unul de la fiecare din cele două familii ajutătoare.

      Pentru a prinde mirosul celorlalte albine fagurii cu puiet și albine se lasă cîteva minute la cîțiva centimetri de ramele cu albine din familia de bază, apoi se introduc în mijlocul cuibului. Această activitate este bine să fie făcută în perioada înfloriri pomilor fructiferi și a salciilor. Atunci cînd ridicăm fagurii cu puiet căpăcit și albine este indicat să verificăm dacă matca se află pe rame, căci ea va fi ucisă în familia destinată înmulțirii.

     Peste 5-6 zile se repetă  operația, dar  de data aceasta, numai cu puiet căpăcit, fără albine. În locul fagurilor cu puiet ridicați familiile ajutătoare primesc, faguri clădiți. Întăririle cu puiet și albine se fac pentru forțarea familiilor de bază destinate înmulțirii de a intra în frigurile roitului.

       Când în familiile de bază apar primele botci cu larve, se formează primii roi-stoloni: se prinde matca și se introduce în colivie după care se ia un fagure cu puiet si albinele ce-l acoperă și se trece într-un stup gol unde vor mai fi aduși încă doi faguri cu puiet si  albine și doi faguri cu miere și păstură care vor fi puși la marginile cuibului nou format; cei patru faguri se iau de la familiile ajutătoare.

       Noii familii i se strîmtorează urdinișule la maxim un cm și se duce pe un loc nou în stupină. Se supraveghează eliberarea mătcii și în măsura dezvoltării se lărgește cuibul cu faguri crescuți, și  artificiali. La 6-7 zile de la formarea roiului-stolon, atunci cînd primele botci din familia de bază sunt căpacite, se divizează fiecare familie de bază destinată înmulțirii în trei si se realizează o înmulțire de 100% , sau în patru părți și înmulțirea va fi de 133%.

        Din familia de bază se formează trei roi stoloni astfel: se așează trei stupi goi (de preferință în forma si culoarea stupului, ce adăpostește familia de bază) lângă stupul cu familia de bază, fagurii cu puiet și provizii se împart egal în cei trei stupi goi adăugîndu-le cîate o ramă cu miere de la familiile ajutătoare. Fiecare roișor trebuie sa aibă 1-2 botci. Se strîmtează urdinișurile la maximum un cm.

      Un roișor se duce pe un loc nou în stupină, iar ceilalți doi rămîn pe loc. Albin ele culegătoare se vor împărți la cei doi stupi cu roiurile rămase pe  loc. În următoarele zile supii se vor depărta zilnic cu 10-25 cm până vor ocupa locurile definitive din prisacă. Astfel din cele trei familii (una de bază destinată înmulțirii și două ajutătoare) au fost abținute patru familii noi, formate din familia de bază, asfel că la sfîrșitul lucrărilor au rezultate șase familii.

      Sper să te ajute informațiile din acest articol. Lasă un comentariu mai jos să dezbatem acest subiect. Daca știi și alte metode te rog sa le împărtășești, chiar vreau sa aud de la tine. 

Sursa: pentru a scrie acest articol am consultat Cartea stuparului, Ed. Agro-silvica de stat 1956

 

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ţi-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share:

Recomadare cărţi apicultură

Albinăritul pentru începători

Albinăritul pastoral 

Bolile albinelor

Manual de creştere a albinelor

Creşterea albinelor în stupi orizontali

100 de plante pe placul albinelor

WordPress

Creaza-ti propiul site cu wordpress

Procesez…
Succes! Ești în listă.
Anunțuri publicitare

Mihai

"Numele meu este Mihai. Sunt fondatorul blogului ”În lumea albinelor”. Întotdeauna mi-a plăcut să-l ajut pe tatăl meu cu lucrările în stupină. Sunt în misiune pentru a ajuta noi apicultori să reuşească şi să educ publicul prin conţinutul blogului meu. Dacă eşti în căutarea unei vocaţii sau simţi o chemare pentru acest domeniu de activitate te rog să apeşi pe butonul urmăreşte pentru a primi articole noi pe email.” Apicultura tradiţie şi chemare

1 comentariu

Lucrari in prisaca. Luna aprilie. | In lumea albinelor · 17 aprilie 2017 la 13:16

[…] zilnic de polen şi nectar pentru dezvoltarea familiilor de albine. Mătcile depun zilnic peste 1500-2000 de ouă, albinele vârstnice care au iernat sunt înlocuite cu albine tinere. În celule din jurul celor cu […]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: