Acest articol conține linkuri de afiliere. Pentru mai multe informații click aici

Seria personalități marcante continuă. Urmărește blogul meu pentru a afla mai multe informații despre pionierii din industria apicolă, cum au ajuns în acest domeniu și cum au contribuit la dezvoltarea acestei ramuri a agriculturi ce se ocupă cu creșterea albinelor. Sper să te inspire poveștile acestor oameni de succes și să-ți ofere motivația necesară pentru a face primii pași în apicultură.

Veceslav Harnaj

Veceslav Harnaj s-a născut la data de 7 noiembrie 1917 în comuna Baimaclia, Rep. Moldova. După absolvirea școlii în comuna natală și a liceului în Chișinău, a urmat cursurile Institutului Politehnic București, pe care l-a absolvit în anul 1945 obținând diploma de inginer constructor cu ,,magna cum laudea”.

Cariera

Între anii 1946-1974 a fost profesor la Institutul Politehnic Bucureşti, Institutul de Construcţii, Academia Militară tehnică, Institutul de Petrol, Gaze, Geologie Bucureşti. Între anii 1957-1983 a fost Preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.
În anul 1965 a fost ales Preşedinte al Federaţiei internaţionale a
Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA.

Implicarea în apicultură

Veceslav Harnaj a contribuit la dezvoltarea organizată și sistematică a apiculturii, a inițiat cursuri de pregătire și specializare pentru meseria de apicultor, a stimulat apicultorii prin practicarea unor preturi avantajoase pentru produsele achiziționate de la aceștia.

Apicultura din România a fost dezvoltată de către profesorul Veceslav Harnaj și câțiva prieteni, împătimiți apicultori, împreună au înființat Asociația Crescătorilor de albine (ACA). Prima asociație națională a breslei apicultorilor din România, ACA este un sprijin real pentru apicultură și apicultorii României.

Veaceslav Harnaj a îndrăgit apicultura încă din copilărie, dragostea pentru albine fiindu-i transmisă de tatăl său un distins crescător de albine și propagator al acestei îndeletniciri.

Citate

,, Părerea mea este că va trebui să fim întotdeauna conștienți de faptul că avem nevoie de un nou gen de industrie apicolă pentru a ține pasul cu inovațiile tehnologice și progresul științific,,

Prof.dr. ing. Vecesalv Harnaj Congresul de la
Nagoya, Japonia, 1985

Premii și realizări

În anul 1965 înființează “Combinatul Apicol Băneasa” care transformă în realitate planurile de dezvoltare ale profesorului V. Harnaj. La congresul al XXII-lea al Apimondiei – Munchen 1969 medalia de aur și premiul Întreprinderii “Agfa Gevaert” pentru filmul “Apis mellifica carpatica”, se acordau Profesorului Harnaj.

Congresul din anul 1971 a adus numeroase medalii de aur pentru: centrifuga cu 32 de rame cu transmisie hidraulică, tabloul automatizat de comandă al liniei de omogenizare a mierii, volumele lucrărilor Congreselor al XX-lea și al XXII-lea ale Apimondiei și revista “Apiacta”. În 1973 la congresul de la Buenos Aires mierea de salcâm este premiată cu aur, singura distincție de acest gen acordată vreodată unui sortiment de miere monofloră.

Mierea de salcâm continuă să fie premiată, ultima distincție primită fiind Medalia de Aur la Congresul Apimondia de la Montpellier. Tot la Congresul Apimondia al XLI-lea de la Montpellier din 2009 iar mierea de tei primește Medalia de Bronz.

Șaisprezece medalii de aur erau decernate în 1977 Profesorului V. Harnaj pentru concepția constructivă și tehnologică a Combinatului Apicol de la Băneasa. Din anul 1991 Combinatul Apicol Băneasa se transformă în Complex Apicol Veceslav Harnaj, purtând cu onoare numele celui mai important apicultor român, continuând planurile de dezvoltare ale apiculturii prin acțiunile întreprinse.

Profesorul V. Harnaj a fost ales Preşedinte al Apimondiei de cinci ori consecutiv, deşi statutul organizaţiei prevedea că aceeaşi persoană poate candida maxim de 2 ori. Pentru a permite alegerea să a fost modificat statutul ceea ce a reprezentat o recunoaştere a meritelor sale deosebite.

Pe tot parcursul vieţii a îmbinat în mod armonios activitatea profesională în domeniul tehnic cu marea pasiune pentru picultură.
A publicat 164 lucrări în ţară şi străinătate şi a obţinut numeroase brevete şi certificate de inventator preluate şi puse în aplicare atât în România cât şi în străinătate ca de exemplu în Japonia şi Germania. A predat cursuri de profil la prestigioase instituţii de învăţământ superior din Roma, Colorado, Berlin, Paris, etc.

Ca o recunoaştere a valorii sale, în anul 1968 a fost invitat să deschidă Lucrările primului Simpozion în domeniul lichidelor polifazate care a avut loc la Moscova iar în anul 1969 a obţinut ,,marea medalia de aur,, la Salonul Internaţional de Inventică din Germania. A fost ales Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de fluide polifazate şi membru activ al Academiei de ştiinţe din New York (1964) iar în anul 1975 a fost ales membru de onoare al Academiei ,,Pontzen,, din Napoli.

Institutii înfințate pentru apicultură în România

Ca Preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, în
perioada 1964-1974, împreună cu un valoros colectiv de colaboratori a realizat un Complex Apicol unic în lume cuprinzând: Combinatul Apicol, Institutul de Cercetare pentru Apicultură, Liceul Apicol precum şi o expoziţie permanentă de apicultură care a fost deschisă încă din 1965 cu ocazia celui de al XX-lea Congres Internaţional de Apicultură din Bucureşti. În anul 1971 a înfiinţat Liceul Apicol din Bucureşti, care în anul 1990
devine Grupul Şcolar Agricol ,,Veceslav Harnaj,,.

În anul 1971 a înfiinţat la Bucureşti Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie apicolă, unitate ştiinţifică şi economică aparţînând Apimondia unde îşi desfăşoară activitatea şi o editură care tipăreşte revista Apiacta, lucrările de specialitate prezentate la Congresele internaţionale Apimondia precum şi numeroase alte publicaţii de specialitate aşa cum s-a menţionat mai sus

Apimondia

Sub conducerea sa, Apimondia s-a modernizat fiind îmbinate armonios activităţile specifice apicole şi cercetarea ştiinţifică în domeniu. Au fost organizate zeci de Simpozioane ştiinţifice pe diferite tematici iar cele mai importante lucrări în domeniu au fost traduse în cele cinci limbi ale Apimondia (engleză, germană, franceză, rusă, spaniolă) precum şi în limba română.

Colaboratorii săi cei mai apropiaţi împreună cu care a reuşit să transfome Apimondia într-o organizaţie nonguvernamentală importantă pe plan mondial, au fost: Silvestro Cannamela din Italia, Raymond Bornek din Franţa, Grigori D. Bilash din URSS, care au constituit echipa de aur şi liantul întregului sistem.

În anul 1985 profesorul V.Harnaj, a fost ales pe viaţă Preşedinte de onoare al Apimondia.

Profesorul V. Harnaj s-a stins din viaţă în data de 28 octombrie anul 1988

Sper ca acest articol să te inspire si să-ți urmezi chemarea. Avem nevoie de oameni de succes, să aspirăm a ajunge la fel ca aceștia.

Lasa un comentariu, spune-ți parerea. Dacă găsești folositoare informațiile pe care ți-le ofer mă poți răsplăti pentru asta click aici

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ţi-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share:

Procesez…
Succes! Ești în listă.

Publicat de Mihai

"Numele meu este Mihai. Sunt fondatorul blogului ”În lumea albinelor”. Întotdeauna mi-a plăcut să-l ajut pe tatăl meu cu lucrările în stupină. Sunt în misiune pentru a ajuta noi apicultori să reuşească şi să educ publicul prin conţinutul blogului meu. Dacă eşti în căutarea unei vocaţii sau simţi o chemare pentru acest domeniu de activitate te rog să apeşi pe butonul urmăreşte pentru a primi articole noi pe email.” Apicultura tradiţie şi chemare

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: