Anunțuri publicitare

    Sorturi de miere si criterii de clasificare . Mierea face parte din alimentaţia omului încă din cele mai vechi timpuri. Dovadă fiind cel mai vechi document din Europa, un desen săpat în stâncă reprezentând un om care scoate miere din trunchiul unui copac înalt. Produs natural, mierea provine din nectarul florilor sau din sucul dulce de pe plante, strâns de albine şi transformat în organismul lor şi în stup.

     Mierea conţine 75% zahăr invertit, 17% apă şi 8% alte substanţe. Această mai conţie şi alte substanţe minerale, pe lângă zahărul uşor digestibil, sub formă de săruri şi calciu, sodiu, potasiu, fier, mangan, clor, sulf şi iod. Mai conţine fermenţi şi diferiţi acizi organici, vitamine etc.   Lasă un comentariu si spune-ti parerea. 

     Posedă o valoare calorică mare, 1kg de miere produce 3150 de calorii. Hipocrat un genial medic şi filozof al antichităţii, folosea acum 2500 de ani mierea de albine în tratarea a numeroase boli. Medicina modernă utilizează mierea pentru tratarea cu succes a multor boli şi anume: este folosită la tratarea ulcerului şi a diferitelor maladii ale tubului digestiv, în bolile de inima şi în tratarea bolilor sistemului nervos. Se constată că tratamentul cu miere restabileşte somnul duce la dispariţia durerilor de cap şi atenuează stările de enervare.

     În tipul celui de-al doilea război mondial, în U.R.S.S. mierea a fost folosită pentru tratarea rănilor, constatându-se că mierea contribuie la cicatrizarea rapidă a rănilor care se închid greu. Toate acestea datorită proprietăţilor sale  bactericide şi fungicide. Mierea poate fi conservată timp îndelungat . În 1923 a fost desoperita miere în piramidele egiptene de 3300  ani.

     Aceste proprietăţi ale mieri erau cunoscute încă din antichitate şi era folosită pentru conservarea cărni în timpul transporturilor lungi. Datorită calităţilor sale mierea nu trebuie să lipsească din almentația copiilor, a bolnavilor , a sportivilor şi în general a tuturor oamenilor.

          Criterii de clasificare 

– dacă mierea provine din necatarul unei singure specii de plante melifere atunci aceasta este încadrată în categoria de miere monofloră şi poartă denumirea plantei respective (salcâm, tei, floarea-soarelui, ismă etc), şi miere polifloră atunci când provine din amestecul de nectar de la mai multe specii de plante.

mierea de mană provine din sucurile dulci secretate de purici de frunze şi alte părţi ale pantelor.

-după metodă de recoltare mierea poate fi: miere în faguri sau în secţiuni (mierea ramne în faguri clădiţi şi capaciți) ; miere de la extractor (fagurii cu miere, fără puiet, au fost goliţi); miere obţinută prin presarea fagurilor care nu conţin puiet.

-după consistență mierea poate fi: fluidă (mai mult sau mai puţin transparentă), în funcţie de cantitatea de apă din miere şi temperatura mediului mierea poate fi mai fluidă sau mai vâscoasă, şi miere cristalizată.

-după culoare: de la incoloră până la brun roşcată

    Gustul pronunțat acrișor aste un indicator care arata  faptul  că mierea a intrat în fermentaţie. Dacă se simte o iuţeala în gură înseamnă că mierea conţine multă păstură. Mierea de calitate trebuie să întrunească proprietăţi fizico-chimice şi caracteristicile organoleptice specifice acestui produs.

     Datorită faptului că este deosebit de higroscopică, prinde cu uşurinţă mirosurile mediului înconjurător şi dacă este încălzită foarte mult se distruge diastaza şi fermentii ce-i conţine. Pentru a obţine miere de calitate se recomandă următoarele măsuri:

-recoltarea fagurilor cu miere din stupi poate începe atunci când mierea a ajuns la maturitate. Mierea ”coaptă” se cunoaşte după căpăcirea de către albine a părţii superioare a fagurilor. Limita admisă a conţinutului de apă din miere este de 22%.

     Înainte de a începe extracția  faguri cu miere se sortează, într-o parte se trec faguri noi de culoare deschisă iar în cealaltă parte se trec fagurii vechi mai închişi la culoare în care  s-a crescut puiet. Dacă faguri nu sunt sortati atunci se va obţine o miere de culoare mai închisă datorită faptului că în fagurii vechi au fost crescute multe generaţii de puiet şi în celule au pătruns coloranţi care au înegrit fagurii şi care pătrund şi în miere. Mierea închisă la culoare are o valoare comercială mai mică.

     Atunci când se extrage mierea de salcâm, prin sortarea fagurilor se obţine miere superioară şi miere de calitatea întâi. Dacă fagurii nu sunt sortati se obţine miere de calitatea întâi. Din fagurii cu puiet nu se extrage niciodată miere. Indiferent de provenienţă, mai toate sorturile de miere cristalizează. Cristalizarea indică faptul că mierea este naturală. Mierea falsificată nu cristalizează.Cristalizarea este influenţată de temperatura şi compoziţia chimică a mieri.

    De exemplu mierea de mană cristalizează mai greu faţă de mierea provenită din nectar floral. Mierea cristalizează mai repede la o temperatura scăzută, mai ales dacă acest proces era deja început. În tot procesul de manipulare a mieri, de la recoltarea fagurilor din stupi şi până ajunge la consumator se impune o condiție esenţială şi anume respectarea tuturor regulilor de igienă pentru că doar aşa se obţine miere de calitate superioară.

          Mierea şi determinarea greutăţii specifice acesteia

      Se ia un vas de sticlă cu gâtul îngust în care se toarnă un kg de apă cât mai precis cântărită, asta se face după ce i s-a luat tara vasului. Se notează pe gâtul sticlei nivelul până la care a ajuns apă. Se varsă apa se usucă bine vasul şi se toarnă miere până semnul de pe sticlă.

    Mierea se lasă în vas până când toate bulele de aer ajung la suprafaţă. Dacă nivelul mieri a scăzut se mai poate adauga apoi se cântăreşte din nou. Se scade greutatea vasului fără miere şi cifra obţinută indică greutatea acesteia.

 Exemplu:

greutatea vasului gol- 325 g

greutatea vasului cu apă – 1325 g

greutatea vasului cu miere – 1727 g

greutatea specifică – 1402

(1727 – 325 = 1402)

                                                                                                                                                             Bibliografie: Cartea stuparului, Ed. Agro-silvica de stat, 1956 .

Felicitări pentru că ai citit tot articolul. Dacă ţi-a plăcut, ajută-mă să-l promovez mai departe cu un share:

Procesez…
Succes! Ești în listă.
Anunțuri publicitare

Mihai

"Numele meu este Mihai. Sunt fondatorul blogului ”În lumea albinelor”. Întotdeauna mi-a plăcut să-l ajut pe tatăl meu cu lucrările în stupină. Sunt în misiune pentru a ajuta noi apicultori să reuşească şi să educ publicul prin conţinutul blogului meu. Dacă eşti în căutarea unei vocaţii sau simţi o chemare pentru acest domeniu de activitate te rog să apeşi pe butonul urmăreşte pentru a primi articole noi pe email.” Apicultura tradiţie şi chemare

0 comentarii

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: